Bătălia de la Posada, lupta prin care Basarab I a marcat emanciparea Tări Românești

1330: În Bătălia de la Posada, Basarab I al Țării Românești învinge armata maghiară a lui Carol Robert de Anjou.

Bătălia de la Posada a avut loc între 9 și 12 noiembrie 1330, un reper istoric extrem de important pentru poporul român, marcând emanciparea Täri Românești de sub tutela coroanei maghiare. Victoria de la Posada poate fi considerat drept actul de naștere al Tării Românești, adică momentul apariției primului stat românesc medieval.

În 9 noiembrie 1330, voievodul Basarab I sa luptat cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Cronicile arată că această confruntare armată a avut loc într-o posadă, care de la Nicolae Iorga a devenit toponim: Posada.

Bătălia de la Posada a fost un confict militar care a avut loc în toamna anului 1330, avându-i ca lideri pe BasarabI și pe regele maghiar Carol Robert de Anjou. În anul 1324. Basarab I era vasalul lui Carol Robert de Anjou, după mai multe conflicte în care cei doi au fost dușmani, întâlnindu-se în diferite conficte armate, în urma negocierilor purtate de cåtre Basarab I cu reprezentantul diplomatic al lui Carol Robert de Aniou, comitele Martin al Sălajului, voievodul român a fost numit “Basarab, voievodul nostru Transalpin”. Cu toate acestea Basarab I nu și-a asumat nicio altă obligație față de regele Ungariei, in afarä de plata unor obligații financiare a caror valoare nu o putem preciza. Un mai târziu, domnitorul român a cucerit Severinul. Acest lucru a dus la răcirea relațiilor cu Regatul Ungar. Mai mult decât atât, din anul 1327 Basarab a refuzat să mai plätească tributul de vasal. În luna septembrie a anului 1330, Carol Robert de Anjou, cu o puternică armată formată din circa 30.000 de ostași. a plecat din Timişoara pentru al pedepsi pe fostul său vasal, Basarab l. Armata maghiară a ocupat Banatul de Severin, după care a inaintat prin Oltenia, pustită în prealabil de càtre Basarab, către Curtea de Argeș. This strategy de apărare cunoscută ca Tactica pământului pârjolit, a cauzat foamete în rândurile armatei încă de la intrarea în Tara Românească. Pe drum, Carol Robert de Anjou a primit o solie din partea voievodului român. Era o propunere de pace.
Deși Basarab I iși plătea conștiințelor arenda pentru vasalitatea acordată, regele Ungariei sa lăsat influențat de către adversarii lui Basarab I, voievodul Thomas din Transilvania și ful lui Niklas Gara. Aceasta doreau indepartarea lui Basarab I, sperând astfel ca ei vor putea obtine investitura vasalitati asupra Valahiei. Astfel Basarab, nedorind un război devastator, a oferit regelui sau despăgubire generoasă pentru campania sa.
Basarab I a oferit o despăgubire generoasă, respectiv 7.000 de garantie de argint, cedarea cetății Severinului și trimiterea unui fiu la curtea ungară, ”
numai vă întoarceți în pace și vă feriți de primejdii, că de veți veni mai încoace, nu veți scăpa. de dânsele”. Cu toate acestea, regele maghiar a refuzat oferta. Carol Robert de Anjou a răspuns cu aroganță spunând că Basarab este păstorul tuturor oilor sale și că va scoate de barba din vizuina lui, în cele din urmă armata maghiară a ajuns la Curtea de Arges. Cetatea era pustie, insa maghiarii au incendiat-o.
Însă confruntarea armată a avut, totuși loc.
Bătălia, care a durat patru zile sa petrecut în locul numit Posada, un loc necunoscut astăzi în teren. Istoricii optează pentru mai multe variante, de la Titeşti în Valea Oltului, până la culoarul Rucăr-Bran în Valea Prahovei. Cert este că era un loc strâmt, mărginit de stânci înalte și foarte bine împărțite, după cum arată și cronica pictată de la Viena.
Practic, când armata maghiară a intrat în defileu, valahii au început să arunce de sus, din locuri ferite, cu bolovani, bușteni, săgeți și sulițe, transformând lupta într-un adevărat măcel.
Cronica pictată de la Viena arată și cum a scăpat cu viața, ca prin urechile acului, marele rege Carol Robert de Anjou: sa îmbrăcat în hainele unui nobil de-al său, care a fost, de altfel, și omorât de oștenii lui Basarab, care au crezut că e regele.
Acesta a reușit să fugă în Ungaria, împreună cu câțiva supraviețuitori. A fost una dintre cele mai răsunătoare bătălii medievale, cu final neașteptat.

Astfel, Consiliul Local și Viceprimarul localității Perișani cu atribuții de primar Leonte Sorin DUMITRU, au organizat pe 11 și 12 noiembrie un simpozion și un concurs istoric-geogeafic, în cinstea acestor victorii împotriva regatului maghiar, victorie considerată ca actul de naștere al Tării Românești. Deschiderea oficială a celei de a 24-a festivități a avut loc în 12 noiembrie, fiind organizată o ȘEDINȚĂ FESTIVĂ A CONSILIULUI LOCAL, urmată de discursurile invitaților prezenți: Claudia BANU – Senator PNL, Aurel SIMION – Secretarul de Stat în Ministerul Agriculturii, Florin EPURE – Directorul Direcției Județeane de Cultura Vâlcea, Costel LAZĂR – Secretar de Stat în Ministerul Culturii, Eugen PETRESCU – Profesor Universitar, Igor GHEORGHIEV – Profesor Doctor din Bulgaria, Sandu GEORGINEL – Consilier local, Cristian BUICAN – Secretar al Camerei Deputaților și Sandu ION – Primar .

În final acrstei ședințe a avut loc premierea cuplurilor care au împlinit 50 ani de căsătorie.

La această festivitate au mai paricipat: Laurentiu CAZAN – Deputat PNL, Victor STANCULESCU – Subprefect de Vâlcea, Mihaela ANDREANU – Inspector General ISJ VÂLCEA, Gheorghe GÎNGU – Primar BUJORENI, Mihai SANDULACHE – Primar BOISOARA, consilieri judeteni și cetățeni din zonă.

După această ședință festivă a urmat deplasarea invitaților la statuia lui Bsarab I pentru desfășurarea unei ceremonii militar – religioase.

Ceremonia a fost organizată de primăria Perișani în colaborare cu garnizoana Râmnicu Vâlcea. La această festivitate a fost prezent: Mihai OPREA – Prefectul de Vâlcea, Florin MARIN – Vicepreședinte CJ Vâlcea, parlamentarii, consilierii judeteni, consilierii locali, primari, cadre militare și cetățeni din zona Perișani.

După ceremonia religioasă a avut loc un moment muzical susținut de elevii Școli Gimnaziale Perisani.