Copiii din Romania - cei mai expuși riscului de saracie si excluziune sociala

Dintre țările UE, România a înregistrat cea mai mare rată a copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (41,5 %) în 2020, urmată de Bulgaria (36,2 %), Spania (31,8 %) și Grecia (31,5 %).
În schimb, Slovenia (12,1 %) și Cehia (12,9 %) au înregistrat cele mai scăzute rate, față de Danemarca (13,5 %) și Finlanda (14,5 %).

Suntem cel mai sarac popor din Europa. Un adevar ascuns sub pres de actualul guvern liberal, un guvern care timp de un an de zile a luat numai masuri de saracire a populatiei prin scaderea veniturilor si majorari de preturi la gaze, energie, alimente, combustibil si taxe, plus taxele pentru testul de COVID. Daca mai punem in ecuatie si restrictionarea accesului la educatie vom avea imaginea reala a viitorului.
In Romania saracia face mai multe victime decat COVID-ul, in special in randul copiilor, dar nimeni nu vede sau nu accepta acest mare adevar, iar datele statististice facute de Eurostat sunt mai mult decat edificatoare in acest. In Romania guvernantii se ocupa cu haituirea nevaccinatilor, nu cu politici sociale de combatere a riscului de saracie.

“ În 2020, 24,2 % dintre copiii (mai puțin de 18 ani) din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în comparație cu 21,7 % dintre adulți (18-64 de ani) și 20,4 % dintre persoanele în vârstă (65 de ani sau mai mult).
Factorii care influențează riscul de sărăcie sau de excluziune socială în UE în 2020 au inclus:
intensitatea de lucru: 71,9 % din populația cu vârsta mai mică de 60 de ani, care locuia în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, cu copii aflați în întreținere, era expusă riscului de sărăcie;
nivelul de educație: 50,5 % dintre copiii al căror nivel de educație al părinților era scăzut erau expuși riscului de sărăcie, în comparație cu 7,7 % dintre copiii al căror nivel de educație al părinților era ridicat;
tipul gospodăriei: gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii aflați în întreținere (42,1 %), gospodării cu o singură persoană (33,2 %) și gospodării compuse din doi adulți cu trei sau mai mulți copii aflați în întreținere (29,6 %) au avut cel mai mare risc de sărăcie sau de excluziune socială;
proveniența din familii de migranți: copiii cu cel puțin un părinte provenind din familii de migranți erau expuși unui risc mai mare de sărăcie decât copiii ai căror părinți erau ambii nativi (32,9 % față de 15,3 %);
condiții de viață: 14,1 % din gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii aflați în întreținere erau grav defavorizate din punct de vedere material și social, în comparație cu 7,5 % din totalul gospodăriilor cu copii aflați în întreținere.